"Ce vreau sa-ti spun acum … totul si nimic … oricum pentru tine nu stiu daca mai conteaza sau ce mai conteaza…poate ca ai avut dreptate ca totul nu este decat desertaciune … Insa asa suntem construiti noi oamenii, probabil ca asta e misiunea pe care o avem aici pe Pamant…sa speram, sa visam, sa Traim. Viata e ceva unic, asa buna sau rea cum este. Sunt multe lucruri pe care nu le putem intelege si pe care de fapt nici nu trebuie sa le intelegem, ci doar sa le traim. Numai ca fiecare traieste altfel, unii mai intens, altii mai putin intens si altii deloc...si nu suntem noi oamenii in stare sa-i judecam pentru asta. Oricum fiecare va plati candva pentru faptele sale bune sau mai putin bune. Pentru mine nu conteaza cat o sa traiesc ci cat de intens traiesc. Poate ca o fi un blestem…sau de ce nu o binecuvantare …niciodata nu am putut sa fac lucrurile pe jumatate, in orice m-am implicat am pus mult, mult suflet, am incercat sa dau tot ce am avut mai bun in mine, indiferent daca a fost vorba de sentimente, de lucruri importante pe care le-am facut sau de cele mai banale. Poate ca-ti pare ca nu sunt normal, dar ce sa fac, asa sunt eu. Nu vreau acum sa ma explic, sa te fac sa intelegi despre mine lucruri care nu se vad, vreau doar sa te ajut sa ma cunosti mai bine ca sa ma poti ierta si sa fii fericita. Da… am spus bine…sa ma poti ierta pentru ca te-am facut sa ma simti si am disparut in umbra. Nu am avut nici o clipa in gand lucrul asta, dar daca s-a intamplat…imi pare sincer rau si cred ca, daca acum iti vine greu s-o faci poate cu timpul o sa reusesti. Oricat de inteleapta ai fii, nu incerca sa judeci oamenii… fiecare om e unic in felul sau si intelege sa-si traiasca viata asa cum considera el, bineinteles fara a impovara pe altii. Sincer imi pare rau ca nu te-am inteles, ca te-am ranit ... iarta-ma... si-ti spun lucrul asta din suflet. Nu am cum sa te acuz pentru ca uneori mi-ai dat speranta de a merge mai departe cind nimeni altcineva nu vroia sa vorbeasca cu mine, sa ma indrume, sa-mi spuna orice despre cele intamplate; am facut asta si nu cred ca are rost sa intru in detalii pentru ca iti dai seama, se vede de la indepartare ca esti o fata isteata, dar atunci totul pentru mine era neclar, dar intr-un fel acum ma bucur pentru cele intamplate … ma bucur ca am suferit pentru ca am simtit lucruri pe care altfel nu le-as fi cunoscut poate niciodata... sincer nu vreau sa se mai repete, da imi este frica … dar am decis sa imi infrunt frica sa trec peste tristete … si nu ma refer la cea exterioara … ci la cea interioara … gata mi-am dat masca jos … de acum inainte voi fi eu … voi fi cel care eram odata demult … nici nu stiu ce cum si in ce fel sa iti spun sau ce sa fac … imi pare rau pentru tine … imi pare rau pentru ca te-am lasat sa ma cunosti dupa care am fugit ca un las, imi pare rau pentru tot … cu ceva timp in urma …
Nu pot sa iti zic sa uiti pentru ca stiu ca nu vei reusi cum nici eu nu am reusit … chiar imi pare rau … ma simt atat de aiurea … as vrea sa ne mai privim si as vrea sa ne intelegem din nou asa cum eram odata … nu stiu daca este posibil acest lucru dar cum se zice “incercarea moarte n-are”.
Nu ai fost proasta si nu vei fi niciodata, sa-ti dai seama niciodata nu vei putea si nu este vorba numai de tine aici … nimeni nu poate sa stie ce este in mintea celuilalt … da-mi sansa de a fi langa tine si cu mana pe inima iti spun ca nu vei mai avea de ce sa fii trista..."
Nu-ti mai amintesti..stiu sigur...lies..they're all lies..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu